duminică, 11 ianuarie 2015

Bun simt sau.... ''conducta''



                      Zilele trecute la Antena Stars domnul Mihai Morar a realizat un reportaj despre un preot din Bucuresti ce si'a facut bisericuta intr'un garaj si despre o icoana a Sfantului Mucenic Efrem cel Nou, icoana la care foarte multa lume si'a aflat alinare in suferintele lor si chiar vindecarea bolilor. 
   Nu despre icoana vreau sa vorbesc in articolul de fata ci despre afirmatiile unui domn avocat pe nume Ionascu ce era invitat in platou. 
Domnia sa a explicat ca harul divin(imi place mai mult termenul de ''energie divina'') vine de la Hristos prin Sfintii Apostoli si apoi episcopi pana in ziua de astazi ca o ''conducta'' ce strabate veacurile. Interesant este faptul ca aceasta ''conducta'' cu har curge prin toti episcopii indiferent de vrednicia sau NEvrednicia acestora. Cu alte cuvinte, episcopii pot vinde parohiile pe bani(e o realitate nu o figura de stil), pot admolesta copii parintilor ce'i trimit la seminarii teologice bine incredintati ca prin cei de acolo curge harul ca printr'o ''conducta'', ei(episcopii) pot sa se joace de'a ''trenuletul pe la spate'' sau sa siluiasca calugaritele prin manastiri(vezi cartea ''Pantecul desfranatei'') ca nu e nici o problema; conducta curge indiferent de vrednicia sau NEvrednicia lor. Frumoasa teorie numai ca mie mi se cam ''apleaca''.
   A treia persoana a Sfintei Treimi, Duhul Sfant, in iconografia crestina este prezentat sub chipul unui porumbel si aceasta nu s'a facut fara rost. Porumbelul este simbolul gingasiei, al puritatii absolute. 
   Energia divina, Duhul Sfant, gingasia, puritatea, sfintenia, toate acestea salasluiesc sau mai bine spus isi cauta salasul dupa cum fac si porumbeii, in locuri sau oameni pe masura. Nu stiu sa fi vazut porumbei pe starvuri sau pe lesuri dupa cum nu cred ca Duhul Sfant salaslueste peste niste ''cadavre care umbla pe picioare''. Sau poate sunt unii care leaga Duhul Sfant de ei sau il forteaza, obliga, sa curga prin ei ca prin ''conducta'' ca doar ei sunt detinatorii adevarului absolut; ei impart dreptatea divina in dreapta si in stanga dupa bunul plac si doar asa cum zic ei trebuie sa fie. Din aroganta aceasta dezgustatoare a izvorat tot dogmatismul si nesfarsitele randueli omenesti si s'a uitat dreptatea si adevarul, mila si iubirea.
                                                 
      ''Vantul sufla unde voieste si voi auziti glasul lui dar nu stiti de unde vine si incotro se duce; tot asa este cu tot ce'l nascut din Duhul Sfant''.                            

   Cine a cunoscut macar odata adierea, mangaerea Duhului Sfant, nu are cum sa nu o caute toata viata pentru ca el(Duhul Sfant)/ea(Energia Divina - numiti'o cum vreti) este datatorul/rea Vietii; fara aceasta energie suntem niste ''cadavre'' care umbla pe picioare si in timpurile de astazi sau cam inmultit acestea.

       ''Nu te teme turma mica pentru ca Tatalui i'a bineplacut sa va de'a imparatia cerurilor''.

        ''Nu ma tem de Hristos ci'l iubesc pe el pentru ca iubirea desavarsita alunga afara frica'' (Sfantul Antonie cel Mare) sau cum spune Fericitul Augustin:

                              ''IUBESTE SI FA CE VREI''

Cu multa 
PACE, LUMINA SI IUBIRE
Sergiu-Silvan.