duminică, 28 noiembrie 2021

Sar rotile de la carele antihristilor vaccinisti

 Preluat de pe 

https://ortodoxiacatacombe.wordpress.com/2021/11/27/sar-rotile-de-la-carele-antihristilor-vaccinist/comment-page-1/?unapproved=10646&moderation-hash=8a16476676c93b4bfd3165591f756806#comment-10646


Dau o monedă din Botswana dacă noua tulpină vine de-acolo!

Pe la începutul lunii cineva mi-a șoptit niște informații. Cu mari rezerve le-am publicat. Am făcut-o dintr-un singur motiv: sursa mea e una serioasă, care nu a fabulat niciodată. Sincer, chiar și mie mi se părea totul destul de tras de păr. Însă, privind retrospectiv, constat că absolut totul s-a îndeplinit cu o precizie de ceasornic.

Spuneam în acel articol că varianta de la noi atacă, în egală măsură atât vaccinații cât și nevaccinații. Fix asta se întâmplă. Am atâtea cazuri de vaccinați îmbolnăviți grav și de oameni morți din ambele categorii încât nu mai comentez. Asta e varianta delta? Aiurea. Dar nu se spune nimic.

Priviți însă ce se întâmplă în vest. Ce îmbolnăviri și ce lockdown-uri spectaculoase în țări aproape complet vaccinate.

Austria introduce, în dulcele nazism clasic, vaccinarea obligatorie. La noi se forțează introducerea cu forța – și în sfidarea celor mai elementare drepturi constituționale – a certificatului verde, un instrument tiranic prin intermediul căruia oamenii vor fi forțați să se vaccineze. Sper însă ca lumea să vadă ce se va întâmpla în Vest și să se potolească.

Și iată că iese pe ușa din față noua variantă ucigașă a bolii. Varianta din Botswana, care a dezvoltat peste 20 de mutații în proteina spike, cea targetată de toate vaccinurile ARN mesager.

Partea interesantă e că Botswana are o pandemie extrem de slabă, fiind recent ieșiți dintr-un val pandemic al cărui vârf a avut o amplitudine de 0.68 la mia de locuitori!!!

Hai să ne înțelegem: într-o zonă în care practic nu avem pandemie se dezvoltă o tulpină nou nouță care face vraiște absolut tot? Nu e ciudat? Mai mult, operațiunea are toate ingredientele uneia sub steag fals. Vi s-a spus că vine de-acolo pentru a se ascunde faptul că targetează populația albă.

Dacă veți analiza, veți observa că virusul face cele mai multe victime în Europa și America de Nord. Această nouă variantă însă este de-a dreptul monstruoasă deoarece va produce victime în special din rândul celor vaccinați.

N-avem niciun motiv să nu realizăm că toată mascarada deșănțată a vaccinării cu forța are strict rolul de a-i fragiliza pe cei care se supun respectivei proceduri.
Nu doar că au efecte adverse dintre cele mai perverse, dar, iată, în fața unei mutații atât de spectaculoase precum cea din tulpina chipurile descoperită în Botswana, oamenii respectivi sunt lăsați efectiv fără sistem imunitar! E groaznic ceea ce va urma.

Nu în ultimul rând o să vă mai arăt o chestiune ciudată. Brusc, SUA se pune în fruntea unei coaliții mondiale pentru apărarea Pământului.

Pe 23 noiembrie au lansat o rachetă de-a lui Musk către un asteroid cu scopul de a-i devia traiectoria. Ideea e simplă: suntem de-atâta amar de vreme pe Pământul ăsta, au mai picat și niște asteroizi pe-aici, dar ceea ce am înțeles până acum e că avem de-a face cu fenomene atât de rare încât nu pot fi luate în calcul. Brusc, progresiștii anunță o forță de apărare a Pământului! Nu vă sună ciudat?

Ba da, e extrem de ciudată! Și, pentru mine e din același scenariu ca și actuala pandemie.

Știrea despre care vă vorbesc acum este una special pregătită pentru a se servi prostimii într-o campanie care va începe în curând, anume aceea a apărării comune a planetei. Dar cine ne atacă? – vă veți întreba. Ei bine, asta urmează s-o aflăm ceva mai târziu.

Sursa :Dan Diaconu

Publicat de la 2 comentarii:

vineri, 26 noiembrie 2021

Poveste de toamnă târzie despre mârlani şi jigodii


Poveste de toamnă târzie despre mârlani şi jigodii

Plânge sufletu-n mine și-mi fierbe sângele de revoltă. Acum, la Kaufland, în Bucureștii Noi, unde s-au făcut țarcuri. În față, o mamă cu fetița, cam de 5 ani. Copila plângea cu lacrimi șiroaie, dar fără a fi isterică. Din ochii-i luminoși și blânzi se revărsau puhoaie, iar ea își ținea mâinile sub bărbie, ca pentru a le strânge. Mama a îngenuncheat în fața ei. „Haide, mergeam în altă parte, aici nu avem voie”. „Dar de ce nu avem voie? Uite, oamenii intră. Noi nu suntem oameni?”, suspina copila. Eu stăteam la câțiva metri. A venit o cucoană. De lume bună. Pălărie, mănuși din dantelă. De fapt, bănuiesc, că o panaramă care a avut noroc în viață. „Dar de ce plânge, dragă, copilul?”. Femeia, care-i săruta fetiței obrajii și-i sorbea lacrimile nu a zis nimic. Copila a privit-o ca pe o salvatoare. „Noi nu putem intra”. Și a început matracuca să o facă troacă de porci pe mamă: „Dragă (ton de parcă ar fi vorbit cu servitoarea), îți place ce-i faci copilului? De ce nu te vacc, inconștiento? O să ajungeți pleava societății, nu vă mai primește nimeni nicăieri. Voi ca voi, nu aveți decât să crăpați, dar nu vă dați seama ce le faceți copiilor, cum îi chinuiți, cum le distrugeți viitorul?”. Fetița s-a oprit din plâns și o privea contrariată. Mama s-a ridicat și i-a spus: „Hai să mergem!”. Copila a prins-o cu putere de mână și au plecat, dar se tot întorcea să privească în urmă. Privirea ei, speriată, parcă voia să o îndepărteze pe scorpie de mama ei. Nemernica se întoarce spre mine și câțiva oameni care mai priviseră, absenți, scena: „Nu am dreptate?”. „Cucoană, ești o jigodie!”, i-am spus eu și am plecat să le ajung pe mamă și fetiță. M-am oprit în spatele lor. Amândouă cântau „Rățuștele mele”. Am zâmbit și m-am întors din drum.

Cora Munteanu (preluare de pe ActiveNews)

Publicat de la Niciun comentariu:

marți, 23 noiembrie 2021

Popoarele ca turma

 Preluat de pe:

https://vrabiute.blog/2021/11/20/popoarele-ca-turma/comment-page-1/?unapproved=9145&moderation-hash=022e953d37f0ce6ab4d1bc1ae191f52a#comment-9145


Popoarele ca turmă

Mai este vreo deosebire între oameni și turmele lor?
În detaliu doar, în rest suntem la fel: pe de o parte „stăpânii” care hotărăsc totul în viața noastră, pe de alta „turma” care merge, behăind sau nu, acolo unde este mânată!
„Stăpânii” hotărăsc și la vite și la oameni, cât, când și dacă, au „dreptul” să muncească, să fie tratate, hrănite, să-și păstreze progeniturile, să trăiască sau să moară!
Avem chiar campanii de vaccinări, precum orice turmă de animale și tot ca ele, nu avem de ales dacă o dorim sau nu, că suntem prea proști ca să judecăm, să înțelegem, cât bine ne aduc aceste tratamente!
Unii dintre noi mor în urma lor, dar foloasele sunt mult mai mari decât pierderile, foloasele pentru „stăpâni„!
Ne mai lipsea crotaliul din ureche, dar uite că il primim și pe ăsta, deocamdată ca cod QR iar curând vom ajunge la nivelul câinilor, având propriul cip, ca să se știe cui aparținem și mai ales să nu ne „pierdem„!
„Ieșitul din turmă” supară întotdeauna „stăpânirea” și vita respectivă este adusă inapoi, cu ciomagul, cu câinii de întors, cu gardul electric…
Când se repetă, sau dacă „stăpânirea” nu e bine dispusă, vita respectivă este „sacrificată” la fel cu cele care nu dau randament, cele cu boli, batrâne, cu malformații, pentru că „stăpânirea” în umanitatea ei, ne acordă „dreptul” de a nu ne chinui!
„Turmele” ar putea trăi și fără „stăpâni„, „câini de întors„, dar ce pot să înțeleagă niște turme proaste?
O „cireadă” de vite ar putea să calce sub copite toți „stăpânii„, toți „câinii de întors„, ar putea sfărâma orice țarc, orice gard electric și să trăiască libere, dar ce poate înțelege o vită?
Așa că „turma” e bucuroasă că-i lăsată să pască în continuare! Cu ochii tot timpul la iarbă, nu vede că se împuținează, pe zi ce trece! Oricum și dacă ar vedea, nu ar înțelege! Ce s-ar schimba dacă ar întelege?
Totul!
Ar ajunge să ridice doar ochii la cer, acolo unde este Cel pe care l-au încălzit în staulul lor și de care se tem toate „stăpânirile„!

20.11.2021

6 gânduri despre „Popoarele ca turmă”

ADĂUGĂ-LE PE ALE TALE

  1. Astazi am fost la parastasul unei prietene a noastre, care ne-a parasit anul trecut. Nu stiu de ce dar ultimile tale cuvinte mi-au adus un anume gand. Mie imi place sa privesc cupolele si picturile lor. Geometria aceea speciala are un efect pe care l-am simtit benefic si aparte. O concentrare de energie, gandita printr-o anume arhitectura. Totusi sunt foarte putini cei care se uita in sus intr-un lacas de cult. E o simpla constatare.
    Cand merg la cumparaturi si vad ceva anume in geometria norilor imi scot un mic aparat foto si fac poze. Dupa, constat ca gestul meu a generat mai multe priviri ale oamenilor spre cer, asa, de curiozitate, doar vazandu-mi gestul. Mi-e foarte greu sa nu-i judec pe ceilalti, dar incerc. Si fac si altceva uneori, un fel de schimb de locuri.
    Chiar daca sunt surprinsa de comportamentul general, nu sunt chiar foarte tare. S-au bagat miliarde in studii privind influentarea mintii. Si se exerseaza cu simt de raspundere. Acestea sunt efectele. Mai putina gandire mai multa reactie. Chiar si cu adevarul sub nas sunt multi care nu l-ar mai vedea sau crede.
    Solutiile, chiar daca nu sunt evidente si vizibile, trebuie sa existe. Orice problema are o solutie. Daca nu o vedem nu inseamna ca este inexistenta…

    Sanatate multa!

    Apreciat de tine

    Răspunde

  3. Bună dimineața, Ioan ! 🙂

    Postare de NOTA 10+ !!! 🙂 🙂 🙂
    Mulțumesc !!! 🙂 🙂 🙂 🙂

    Până la urma urmei , și vremelnicii stăpâni se reîntorc în TURMA din care au plecat !!! 🙂 🙂 🙂

    Sănătate multă ! 🙂
    Cu respect,
    Alioșa ! 🙂

    Apreciat de tine

    Răspunde

  4. Este REVELATOR aproape fiecare articol domnule Ioan!
    Astazi am ajuns mai devreme acasa de la munca si acum PLUTESC citind articolele d’voastra!
    Ce fin ati prins in acest articol ASEMANAREA noastra cu dobitoacele cele fara de minte!
    Ca si alta data urc si pe blogul meu articolul!
    Sunt EXTAZIAT si ptr asta va multumesc !
    Hristos sa va tina sanatos!
    Doamne ajuta !

Publicat de la Niciun comentariu:

miercuri, 17 noiembrie 2021

Ganduri de duminica 25

 Preluat de pe:

https://vrabiute.blog/2021/11/13/ganduri-de-duminica-xxv/comment-page-1/?unapproved=9076&moderation-hash=fec9fcb1b041f59ec64f7dc6b9bd7da5#comment-9076

Gânduri de duminică XXV

„Că spre Mine a nădăjduit şi-l voi izbăvi pe el, zice Domnul; îl voi acoperi pe el că a cunoscut numele Meu. Striga-va către Mine şi-l voi auzi pe el; cu dânsul sunt în necaz şi-l voi scoate pe el şi-l voi slăvi. Cu lungime de zile îl voi umple pe el, şi-i voi arăta lui mântuirea Mea”.

Trăim niște vremuri cel puțin „ciudate„, apocaliptice poate e prea mult spus, dar pre-apocaliptice cu siguranță nu este greșit!
Cum s-a ajuns aici?
Prin lipsa de credință și discernământ în folosirea „economiei” în dauna „acriviei” !
S-au călcat și se mai calcă canoane în picioare, oamenii (mireni si clerici) nu se mai străduiesc să ajunga la nivelul cerut de creștinism, ci trag creștinismul în jos la nivelul lor, îl adaptează după nevoi, timpuri…
Ecumenismul, erezia, ereziilor, este dovada cea mai clară a decăderii noastre!
Astăzi nu mai este semn de iubire când îi spui celui care greșește că greșește, ci iubire înseamnă să lași după el, să greșești și tu cu el, ca să îl „odihnești„! Și nu-i vorba să manânci de dulce, cu el, într-o zi de post, ci de Taine care se administrează nu după canoane, ci așa cum dorește „creștinul modern”!
Lăsăm după fiecare „ca să fie bine” mai puțin după Sfinții Părinți, sau după Dumnezeu, care oricum nu sunt cu noi; ei sunt în lumea lor și noi, în a noastră! Noi trebuie să ne înțelegem cu cei de pe pământ, când vom ajunge pe lumea cealaltă, vom vedea cum ne descurcăm! „Dumnezeu e bun si ne înțelege si o să ne ierte!”
Ăia care spun altceva, sunt „fanatici” sau „talibani ortodocși„! Nu au iubire de aproape!
Nu sunt iubitori de pace! Pacea e mai mare…
Dar sunt oare trădătorii „făcători de pace”? De când a devenit trădarea ceva bun? Mai ales trădarea lui Iisus, a Maicii Domnului, a Sfinților a credinței?
Ce amestec poate să fie între confesiunile creștine, sau mai rău, între religiile popoarelor?
Cum s-ar putea mișca o căruță la care am înhăma, pe fiecare parte, o pereche de cai?
Trăim vremuri pre-apocaliptice în care deja trebuie să mergi mulți kilometri pentru o Sfântă Liturghie! Vremuri în care bisericile sunt frumos zugrăvite, pline de oameni …care nu știu ce caută acolo! Se copiază gesturi de la vecini, gesturi care cu vremea devin „canoane” iar lucrurile simple, de bun simț, nu sunt înțelese, sau acceptate iar preoților le este lehamite, sau mai comod, să lase lucrurile așa!
Cine poate amâna vremurile apocaliptice care se apropie?
Numai noi ortodocșii, dacă vom începe să fim … ortodocși!
Cum?
Începând să fim … ortodocși!
Ce înseamnă să fi ortodox?
„Să-l iubești pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău și din tot cugetul tău. Aceasta este cea mai mare și cea dintâi poruncă. Iar a doua este asemenea acesteia: Să-l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.”
„Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri”
„Ceea ce este da, da; şi ceea ce este nu, nu”
Asta sunt ortodocsii; cei care fac din iubire voia lui Dumnezeu si care apară adevarul!
E vremea sa ne trezim să coborâm genunchii si să ridicăm mâinile spre cer si sa-L rugăm pe Dumnezeu să ne ierte pe noi si întreaga lume a Sa!
Amin!

14.11.2021

18 gânduri despre „Gânduri de duminică XXV”

ADĂUGĂ-LE PE ALE TALE

  1. Să ne ajute Domnul să ne smerim și să trecem peste toate!
    Pur și simplu puțini înțeleg că viața trece ca o clipă și când ne trezim suntem la sfârșit de cale, dar ce luăm cu noi? Doar regrete, fiindcă de altceva va fi prea târziu 😦
    Așa mai fuge timpul acesta! Îi ziceam mamei că uneori am impresia că voi păți cu viața așa cum pățim cu un eveniment ordinar. Spre exemplu avem ziua nunții sau un jubileu, sau o festivitate ceva, în fine. Tot ne pregătim din timp, fugim, planificăm, așteptăm ziua cea cu marele eveniment, apoi vine și ziua ceea. Fuga în colo, fuga încoace și hop și ne pomenim că evenimentul a trecut, iar noi deja suntem în pat. Am impresia că așa este și cu viața. Fugim, planificăm, ne zbuciumăm, iar timpul zboară și când colo va veni și ziua ceea în care ne vom pomeni în sicriu în mijlocul bisericii.
    Nu știu dacă mulți se gândesc la asta, dar după cum zicea cineva dintre sfinții părinți: Dacă oamenii s-ar gândi la Dumnezeu și la moarte, viața ar fi cu totul altceva.
    Fie Voia Domnului! Nouă nu ne rămâne decât să credem și să sperăm!
    Vă doresc o duminică luminoasă și liniștită!

    Apreciat de tine și 3 alte persoane

    Răspunde

      1. ,,Cum s-a ajuns aici?
        Prin lipsa de credință și discernământ în folosirea economiei în dauna acriviei”

        Da, așa este. Necredința și materialismul două mari rele la care se mai adaugă desfrânarea și prunc uciderea.
        Și deja ne-am înhămat unui jug care trage in jos spre iad.

        Necredința lovește direct in Dumnezeu iar materialismul ne dezumanizează, omul devenind rob materiei care culmea, nu îl mulțumește! Ajunge bietul om ca porcii din Gadara care așteaptă sa fie luați în primire de demoni. Ei bine, aceasta este lumea de astăzi.

        Să nu ne mire faptul că criminalii aceștia se poarta cu noi fără milă, fara pic de compasiune, ca față de animalele care le duci la abator.

        Primim ceea ce și noi am dăruit.
        Ucigând pruncii nevinovați prin avorturi fără limite am lucrat la propria noastră pierzare. Cum?
        Prin doctorii care de la atâtea crime făcute au devenit insensibili!

        Apreciat de tine și 2 alte persoane

  2. Poate ca daca ne-am gandi doar la Dumnezeu si am exclude moartea din ecuatie, am deveni foarte puternici.
    Nu intamplator se induce obsesiv frica fata de acest moment. Suntem cumva ‘programati’ sa ne gandim la final. De aici sunt generate infinite cai de profit pentru diversi stapani. Insa ideea care este si frumoasa si fabuloasa este ca totul este interconectat. Putini vorbesc despre asta. Este un adevar ce merita expus. De aici e mai usor sa intelegem cu adevarat ce inseamna sa ne iubim aproapele ca pe noi insine. Eu asa cred.

    Sanatate si mult bine!

    Apreciat de 2 persoane

    Răspunde

      1. Suzana, așa este precum spune domnul Ioan.
        Nu exista moarte. Exista doar o trecere din acest plan fizic in cel metafizic, spiritual. Sau daca există moarte, exista doar pentru doua secunde, asa cum faci dintre planuri.
        Și atunci pentru ce ne temem?
        Că ne găsește nepregătiți.
        Ei, aici este un mare adevăr. Însă soluția este simplă: pocăiți-vă că sa apropiat împărăția cerurilor.

        Însă celor pătimași le este cumplit sa înțeleagă această pocăință. Daca le vorbești de pocăință le e totuna ca si cum le-ai da una in moalele capului…
        Însă atât de frumoasă este pocăința, ca ei n-au habar!

        Și atunci? Se tem de Dumnezeu?
        Dar Dumnezeu este cu totul bun (câtă vreme sântem in acest cort (trup) muritor)
        Se tem de pocăință? Nu, de fapt teama le este insuflată de necuratul.
        De ce? Pentru ca ii teribil de frica sa nu ii scape sufletul din gheare.
        Și atunci pentru cine santem? Cui ii facem pe plac? …

        Apreciat de tine și 2 alte persoane

    1. Nu pot spune ca ‘stiu’, dar simt ca este asa, pentru ca suntem energie, iar energia se transforma si nu se pierde. Asa ca pur si simplu nu murim. Iar rugaciunea incepe cu
      ‘Tatal nostru’, asa ca de ce ne-ar fi frica de El?
      Nedumerirea mea cea mare se refera insa la cine e… necuratul?
      Cand o planeta intreaga este captiva, lucrurile mi se par mai complicate.
      Chiar pare o lupta pentru suflete…

      Multumesc frumos pentru completare.
      Numai bine!

      Apreciat de tine și 1 altă persoană

      Răspunde

      1. Cine este necuratul, sau neprietenul, sau dușmanul mântuirii, sau pierzătorul, sau ucigașul de suflete, sau urătorul de oameni . Este diavolul sau satana, potrivnicul lui Dumnezeu, urătorul Binelui Suprem care este Dumnezeu.

        Toate relele care se fac în lumea aceasta de oamenii cei răi prin acesta se fac, și acesta este izvorul a toată răutatea.

        Tot așa cum nu se poate face binele decat și numai prin Dumnezeu și Dumnezeu este izvorul a toată bunătatea.

        Diavolul, satana, este îngerul căzut din ascultarea de Dumnezeu, și din înger (care înseamnă lumină) sa făcut demon – potrivnic și a pierdut lumina si a devenit întuneric.
        Mintea lui este întunecarea mare, și nu are liniște ziua și noaptea până când își va împlini scopul său, acela de a distruge lumea.

        Însă aceasta nu o poate face decât prin oamenii cei înșelați și avizi dupa putere și întunecați ca și el.

        El urăște creația și mai ales pe Om deoarece noi, avem Chipul Celui pe care el îL detestă și îL urăște atât de mult.

        Urăște toată creația deoarece este lucrul Mâinilor Divinității.

        Și toată această dușmănie și răutate (răutatea cea veche, tatăl minciunii și ucigașul de oameni dintru început – așa cum îl denumește Sfânta Scriptură)

        Cine i-a insuflat lui Cain răutatea de a-l ucide pe fratele său Abel care atât de bun era și nu îi facuse nici un rău. Și aceasta încă din zorii zilei creației cand nici nu se știa ce este aceea ,,moarte”…

        Oamenii din varii argumente nu vor să știe acestea, fie că se tem, fie ca nu se pot lasa de păcat.

        Și atunci ei preferă sa adopte tehnica struțului, aceea de a-și băga capul in nisip pentru a se ascunde.

        Însă dacă tu ignori și nu vrei ca să crezi, asta nu înseamnă că Binele sau răul a încetat să existe.

        Daca nu ai vrut sa îi faci față câtă vreme ai fost în viață,cum vei putea sa faci față când vei iesi din acest trup, atunci când nu vom mai avea nici o putere si vom fi la cheremul acestor duhuri ale întunericului.

        Dumnezeu sa ne dea luminare și îndreptare ca să învățăm ce ne este de folos sufletului nostru.

        De trebuință este ca în toată vremea sa cerșim cu umilință mila Lui pentru a nu ne pierde pentru totdeauna!

        Apreciat de tine și 2 alte persoane

      2. Bine ai spus tu Suzana ca sântem energie.
        Însă ENERGIE NECREATĂ !

        Orice altă energie nu are Imortalitate, ea se pierde într-un final însă Sufletul este Suflare Divină. Este o scânteie din Divinitate.

        Însă ce te faci, cand tu te faci defăimător al celor Sfinte tăvălind Sufletul Lui Dumnezeu în atâtea abjecțiuni si murdarii si păcate oribile.

        Greu răspuns ne așteaptă…

        Apreciat de tine și 1 altă persoană

    2. Multumesc mult pentru toate gandurile impartasite si de ademenea gazdei noastre generoase.

      Continui sa sper ca Tatal nostru ne va inspira in tot ceea ce facem, atunci cand gandurile si privirile noastra nazuiesc spre EL. De multe ori, asa, ca o mica rugaciune, imi spun ca sa fim acoperiti de intelepciunea necesara pentru a intelege ce se intampla si de ce ni se intampla. Iar aceasta intelepciune doar de la El poate veni.
      Multumesc inca o data.
      Seara buna.

      Apreciat de 2 persoane

      Răspunde

    3. Ma uluieste LIMPEZIMEA cu care expui totul!
      Nu scriu ca sa te periez!
      Cat de simplu si CLAR este totul din ceea ce analizezi.
      Cum ar fi fost daca am fi avut TREI IERARHI in tara care ar fi GRAIT astfel?
      Acum urc si la mine pe blog articolul cu tot cu comentarii.
      O reverenta in fata voastra din partea mea fratilor!

      Apreciază

      Răspunde

  5. Apocalipsă este ptr fiecare momentul depărtării de Dumnezeu. Mai ales in aceste vremuri trebuie să avem gândul Sus la El, nici in stânga, nici in dreapta, nici înainte, nici înapoi, nicăieri decat Sus! Frumos ai scris.

    Apreciat de tine și 2 alte persoane

    Răspunde

  6. Ai trasat foarte perspicace o linie sensibila. Excluzând teama teribilă de moarte devii nu doar mai puternic ci INVULNERABIL.
    Iar asta nu se vrea cu nici un chip. Se vrea alimentată frica aceasta cu orice mijloace ca oamenii să ajungă la mila lor.
    Să nu iti dorești vreodată așa ceva că ăștia NU ȘTIU ce este aceea milă!

    Toată treaba asta este ca TREBUIE sa câștigăm Mila Domnului. Că Dumnezeu este bun, la El nu există sindrom de manipulare a puterii, nu are nevoie de așa ceva pentru simplul fapt ca El ESTE Dumnezeu. Iar dacă vom dobândi Mila Domnului, cine ne va mai putea fi împotrivă?

    Căci sunt bine încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înălţimea, nici adâncimea, nici o altă făptură nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Isus Hristos, Domnul nostru.
    (Epistola Sfantul Apostol Pavel către Romani cap 8, 38-39)

    Ei nu vor ca oamenii sa accedă la cunoașterea Milei Dumnezeiești, însă ei, și fără să vrea îi vor face umanității un astfel de bine. Așa cum și diavolii fac același lucru și fără voia lor. Se spune, că vrăjmașul seamănă însă Hristos seceră pentru că le întoarce pe toate spre folos.
    De nevoie este să trecem prin treierătoarea aceasta ca sa dobândim folos pentru sufletele noastre pentru veșnicie.

    Apreciat de tine și 2 alte persoane

    Răspunde
Publicat de la Niciun comentariu:
Abonați-vă la: Postări (Atom)