vineri, 18 septembrie 2015

URIASA MINCIUNA DIN DEX



 URIAȘA MINCIUNĂ DIN DEX


Am ajuns ca "specialistii Romaniei in lingvistica" sa fie alogeni sau iudei care sa ne schimbe originile limbii romane.
Unguri ai venit in Europa pe la anul 1000, bulgarii au venit pe la anul 700. Acestia, spun specialistii, ne-au invatat sa vorbim romaneste si sa ne imbracam. Mare este gradina Domnului in mintea acestor "academicieni alogeni" care ne sucest trecutul si contrazic istoria.





  
 
URIAȘA MINCIUNĂ DIN DEX:
Conform acestuia, toate piesele componente ale costumului  național românesc au nume… luate de la străini! Nimic de la geto-daci!!!!!!

  
  

Badea Cârțan se răsucește în mormânt

V-ați întrebat vreodată ce fel de etimologii or fi având, conform DEX-ului, piesele componente ale costumului nostru național?
M-am gândit să desenez o pereche de români îmbrăcați în straie tradiționale, pe care să atârn, ca pe un pom de Crăciun,  etimologiile instrumentului nostru ,,științific”.
  
 
  
  

Ştiţi la ce mă gândesc, când mă uit la acest desen?  Dacă ar fi avut măcar un pic de imaginaţie, autorii DEX-ului s-ar fi jenat ei înşişi de absurditatea ce o impuneau.
Numele pieselor din costumul național românesc sunt toateîmprumutate”.
Etimologiile DEX-ului par „normale”, când sunt rupte de întreg. Dar când analizăm întregul, ele devin mai mult decât absurde:  sunt antiştiinţifice. Poţi să împrumuţi de la vecini numele unui fel de mâncare (ciulama,gulaş, pizza) sau al unei băuturi (vodkawisky,coca-cola), al unei arme (iatagankatiuşa,kalaşnikov), al unui aparat inventat de curând (sputniclunohodcomputermouse). Dar nu majoritatea pieselor de port naţional, care, la toate popoarele, vin din timpuri imemorabile.
Uitați-vă atent la ţăranca specialiştilor în răsfoit dicţionare.

Bunda[1] din piele de oaie şi catrinţa[2] de lână le-au inventat strămoaşele noastre din neolitic, când au domesticit oile. Pe spatele bundelor românii brodează și azi simboluri geto-dacice vechi cât lumea, cum ar fi Pomul Vieții și pasărea-suflet. Catrința o ţeseau la stativele alcătuite dintr-un băţ sprijinit pe două crăci înfipte în pământ, iar urzeala era întinsă de pietre legate de fire. Dar, conform DEX-ului, ele n-au fost în stare să inventeze și nume pentru hainele lor. Mii de ani le-au arătat cu degetul. Au venit legionarii, apoi slavii, dar nu știu de ce nu le-au luat de la aceștia. I-au așteptat pe maghiari, ca sa se producă alt miracol lingvistic în stil DEX: deși vedeau pentru prima dată ocatrinţă, maghiarii le-au dat româncelor numele fustei lor tradiţionale. Deși e mai logic să admiți că femeile maghiare, dupa ce au învățat să țeasă, au luat de la dace catrințași, pocind niţel cuvântul dac, au ajuns lakatrinca. Este absurd să afirmi că pentru piese vestimentare străvechi românii au împrumutat nume de la ultimii migratori veniți lângă noi.
Ia[3], bluza femeiască, dacă ar putea vorbi, ar spune că nu-i luată de la romani.
O purtau femeile de la Cucuteni când desenau pe oalele  lor aceleaşi semne ca cele de pe mâneca sa. În fațaiei, toată suflarea europeană trebuie să se închine adânc. Pe mânecile sale a păstrat, în formă de ornamente, pictogramele celei mai vechi scrieri din lume. Femeile traco-dace scriau pe altiţă
[4] formule magice, care îndepărtau duhurile rele de la persoana ce o purta. Din păcate acestea n-au putut îndepărta duhurile respective și din etimologiile DEX-ului. Conform lui, când au venit legionarii,  strămoaşele noastre n-au avut altă treabă decât să umble pe sub gardurile castrelor cerșind cuvinte, inclusiv pentru cămaşa lor. DEX-ul afirmă că legionarii le-au dat linea, care, printr-o  minune lingvistică, s-a transformat înie.
Când mă uit la picioarele ţărăncii îmbrăcate în etimologiile „specialiştilor” de la Academie, mă copleşeşte mila pentru biata femeie. Pentru ciorapi[5] a aşteptat turcii ca să le dea un nume. Iar pentru colţuni închipuiţi-vă că s-a dus tocmai în Grecia. La limba neogreacă. Dar când, cu ce mijloc de transport şi în ce  regiune a Greciei au mers strămoaşele noastre după numele unor simple obiecte de îmbrăcat pe picioare, specialiştii în confecţionat  etimologii tac mâlc.
  
  

Cu opincile şi nojiţele le-a fost mai uşor. Au tras o fugă la bulgari.
Pentru brâu[6] au făcut o drumeţie lingvistică în Albania. Conform răsfoitorilor de dicţionare, alte popoare importau mirodenii, mătase, cafea. Noi importam cuvinte.
 nu uităm de traistă[7]. Geanta tradiţională de lână ţesută la stative. Strămoaşele noastre o purtau pe umăr din străvechime. Dar numele ei, aţi ghicit, l-au împrumutat. De la cine? Tot de la albanezi. Când, cum, în ce împrejurări? Ce întrebări dacomanice? Răsfoitorii de dicţionare trebuie crezuţi pe cuvânt. Altfel se supără şi te fac dacoman, dacopat, promotor de teorii nocive.
Acum uitați-vă la țăranul român. N-are în costumul tradițional niciun cuvânt de la geto-daci.


NOTA MEA (Daniel Roxin): Este incredibil! Până și OPINCA ROMÂNEASCĂ, aia pe care o puteți vedea pe Columna lui Traian, purtată de strămoșii noștri încă de acum 2.000 de ani, cică e împrumut din BULGARĂ, de la migratorii care au venit după veacuri de la războaiele dintre Decebal și Traian. Ce mizerie! Ce mistificatori!!!

Sumanul[8], paltonul dacic din lână bătută la piuă, gluga[9]opincilenojițele au nume bulgărești. Cojocul[10] l-a luat de la slavi. Dar dacă ar putea vorbi, această haină dacică ar spune că originea numelui său vine dintr-o rădăcină proto-indo-europeană -koug’, care însemna ,,coajă”, ,,înveliș”. O piele uscată, ca o coajă, ce învelea trupurile dacilor când bătea crivățul de nord. Dovada: acest radical există în mai multe limbi indo-europene. Știu că lingviștilor oficiali le tremură barba, când un Mihai Vinereanu sau alți cercetători de bună credință fac paralele între limba română și limbile indo-europene. Dar altfel nu se poate face etimologie științifică. N-au demonstrat chiar autorii DEX-ului că, răsfoind dicționarele vecinilor, obții acest tablou monstruos: costum național românesc cu numele pieselor exclusiv de împrumut?!

Pălăria, fiindcă nu au găsit-o nicăieri, au dat-o cu ,,et. nec.”
Dar culmea cinismului e că autorii DEX-ului nu se sinchisesc să  spună desprecioareci, pantalonii dacici strânși pe picior, că au ,,etimologie necunoscută”. Am observat că susținătorii romanizării au frică de lucrurile clare. Metoda comparativa, principiile ferme, găsirea unor echivalente în limbile indoeuropene vechi nu sunt în favoarea romanizării. De aceea în DEX nu veți găsi nici principii ferme, nici metodă, nici criterii științifice. Totul este arbitrar. De aici și masa compactă de etimologii bizare. Asta se vede foarte bine când ne uităm la feluritele etimologii prin care a fost purtat cuvântul ,,cioareci”. Cihac îl considera împrumutat din maghiarul szövelèk,,țesătură”. Șăineanu îl lua din turcă, čarek,,cisme orientale”. Capidan din aromână, cioară,,șireturi pentru picioare”. Observați intenționata încâlceală. Dacă ar fi mers, ca domnul Mihai Vinereanu, pe linia unui radical proto-indo-european, cum fac și alți etimologi serioși de pe alte meridiane, ar fi dat de (s)keu- ,,a acoperi”. Acestui radical i s-a adăugat, în limba veche traco-dacă, sufixul -iko-s, obținându-se keuriko-s. În traco-dacă se zicea k’uriko-s. În străromânăciorecu. Iar în română cioarec(i). Prin geto-daci, cuvântul a ajuns la noi. Metoda urmată de Vinereanu se cheamă comparativ istorică. Și ea chiar îl duce pe cercetător la originea cuvintelor. Spre deosebire de răsfoitorii de dicționare, care vor să ne convingă că cuvintele nu evoluează în decursul a mii de ani, ci sar pârleazul, ca niște găini, de la un vecin la altul. Dar mai ales că au sărit pârleazul de la toți vecinii în limba noastră. Asta te face să pui la îndoială corectitudinea celor de la DEX.
Până și unealta principală de muncă a țăranului român are  denumiri numai de la migratori: de la legionari securea[11], de la slavitoporul[12], de la maghiari barda[13], de la turcibaltagul[14].
Nici pleata[15] nici chica[16] nu-i a lui. Și pe acestea le-a  împrumutat de la slavi.
Da poate nici trupul[17] nu-i al lui? parcă-l aud întrebând pe un  cititor inimos.
Firește că nu. Conform DEX-ului, l-a luat din vechea slavă.
Dar măcar sufletul[18] îi al lui?
Ce întrebare dacomanică! Firește, că nu. Conform DEX-ului l-a  luat din latină. De la un suflitus cu asterisc, adică el nu există  în limba latină, dar răsfoitorii de dicționare presupun că ar fi existat. De ce? Ca să provină din el românescul suflet, pe care ei nu l-au găsit nicăieri.
Dar măcar capulcreierulminteaa munci,a gândi sunt ale lui?
Nu, nici vorbă. Capulmintea și creierul i le-au dat legionarii. Iar a munci și a gândi l-au învățat maghiarii.
Citind etimologiile DEX-ului, ai senzația că te afli în lumea acelor ,,trolls” de pe internet care neagă totul. Cu un cinism și o lipsă de logică demnă de un balamuc, românului i se neagă adevărata identitate. Are în vocabular cuvinte de la toți vecinii și străinii.  Numai de la strămoșii săi reali, geto-dacii, nici unul. Îți vine greu  să crezi în profesionismul celor ce au alcătuit un asemenea ,,instrument științific”.
Întrebarea este: ,,Cui folosește el?”
Nota mea: Bulversant acest articol al Iuliei Brânză Mihăileanu!  Simplul bun simț este suficient pentru a ne da seama că  DEX-ul este o catastrofă științifică, un instrument de menținere a falsului istoric. Cum e posibil ca un popor cu vechimea noastră, cu  rădăcini clare în spațiul geto-dac (costumul popular românesc  seamănă bine cu cel al dacilor de pe Columna lui Traian), cu  tradiții care se pierd în negura timpului, să nu poată păstra nici  măcar o denumire geto-dacă din costumul pe care îl poartă de peste 2.000 de ani? Cine ar putea crede așa ceva? În concluzie, putem spune că dicționarul Explicativ al Limbii Române este o mizerie iar faptul că Academia Română îl girează este  foarte grav. Ar fi interesant să se facă o cercetare pentru a vedea  câți dintre autorii DEX-ului, în ultimul secol și jumătate, au fost români. Din informațiile mele, majoritatea au fost de altă etnie…
Oameni buni, acest articol trebuie să circule, trebuie răspândit pentru ca toți românii să înțeleagă minciuna în care trăiesc. Dați-i Share, trimiteți-l pe e-mail, publicați-l pe blogurile voastre. Măcar atât!!!
Daniel Roxin


                [1] Din fondul pre-latin. Cf. MihaiVinereanu, Dicționar Etimologic al Limbii Române pe baza cercetărilor de indo-europenistică, București, Alcor Edimpex, 2009, p. 166.
                [2] Din fondul indo-european. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 188-189.
                [3] Din radicalul proto-indo-european lino, care definește inul. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 431; p. 434.
                [4] Din radicalul proto-indo-european al- ,,a crește”. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 74; p. 445.
                [5] Origine traco-dacă. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 230.
                [6] Origine traco-ilirică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 155.
                [7] Origine dacică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 843.
                [8] Din fondul prelatin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 798.
                [9] Origine traco-ilirică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 398-399.
                [10] Din radicalul proto-indo-european keug’-koug- ,,coajă”, înveliș”. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 253.
                [11] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 754.
                [12] Din fondul indo-european. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 842.
                [13] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 116.
                [14] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 113.
                [15] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 647.
                [16] Origine traco-ilirică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 217.
                [17] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 850.
                [18] Din radicalul proto-indo-european bhel-bhle- ,,a (se) umfla, sufla”. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 796.
Publicat de Daniel Roxin
 
  

duminică, 6 septembrie 2015

'' ULTIMA LECTIE ''


 Nu mai e printre noi... Ultima lectie a lui Wayne Dyer
Publicat pe 2 Septembrie 2015 in Lifestyle
Wayne Dyer a fost cel mai iubit speaker motivational din lume. Stirea ca Dyer ne-a parasit, la varsta de 75 de ani, mergand spre alte dimensiuni ale spiritului, s-a raspandit cu repeziciune.

„Wayne si-a parasit trupul, murind peste noapte. El mereu spunea ca e nerabdator cu privire la noile aventuri ce il asteapta si ca nu ii este frica de moarte. Inimile noastre sunt frante, dar zambim gandindu-ne cat de mult se va bucura de cealalta parte.” – a fost mesajul pe care familia lui Wayne Dyer l-a postat pe Facebook, in data de 30 august.
Datorita unor oameni ca Wayne Dyer, lumea este cu siguranta, un loc mai bun...

Wayne Dyer

Foto: Wayne Dyer la conferinta I cand Do It/ Flickr/ steve loya
Dr. Wayne Dyer (1940 - 2015) a fost un psiholog, educator si scriitor american. In 1976 a publicat cartea Zonele tale eronate (Your Erroneous Zones) care s-a vandut in peste 30 milioane de exemplare. Este unul dintre cei mai celebri autori si conferentiari americani pe teme „motivationale”. De altfel, multa lume il considera „parintele motivatiei” si totodata initiatorul miscarii de „self-development” sau „self-empowerment” (autodezvoltare psihologica) din SUA. (via Wikipedia)

Ultima lectie a lui Wayne Dyer

Ultima lectie pe care Wayne Dyer a postat-o pe Facebook este un mesaj despre iubire.
Ma pregateam sa vorbesc la conferinta "I Can Do It" si am decis sa iau o portocala pe scena cu mine ca si exemplificare pentru conferinta. Am deschis conversatia cu ajutorul unui tanar de aproximativ 12 ani care statea in primul rand.
"Daca am sa storc portocala aceasta cat de mult voi putea, ce va iesi?”, l-am intrebat.
S-a uitat la mine ca si cand as fi fost putin dus si mi-a zis: „Suc, desigur.”
"Crezi ca suc de mere ar putea sa iasa din ea?"
"Nu! A ras"
"Dar suc de grapefuit?"
"Nu."
"Ce va iesi?"
"Suc de portocale, desigur."
"De ce? De ce atunci cand storci o portocala iese suc de portocale?"
„Pai, fiindca este o portocala inauntru.”
Am dat din cap. „Sa presupunem ca aceasta portocala, esti tu. Si cineva te stoarce, pune presiune asupra ta, iti spune ceva ce nu iti place, te jigneste. Si din tine iese manie, ura, amaraciune, teama. De ce? Raspunsul, asa cum ne-a spus tanarul nostru prieten, este datorita a ceea ce este inauntru.
Este una dintre cele mai importante lectii ale vietii. Ce se intampla atunci cand viata te stoarce? Cand cineva te raneste sau te jigneste? Daca manie, durere si frica ies, este pentru ca acestea sunt inauntrul tau. Nu conteaza cine te stoarce – poate fi mama, fratele, pot fi copiii, seful, guvernul. Daca cineva spune ceva ce tie nu iti place, ceea ce iese din tine este ceea ce este inauntru. Iar ceea ce este inauntru depinde de tine, este alegerea ta.
Cand cineva pune presiune si cand din tine iese altceva decat iubire, este pentru ca tu ai lasat sa fie altceva. Odata ce scoti aceste lucruri negative pe care nu le doresti in viata ta si le inlocuiesti cu iubire, vei vedea cum viata ta va deveni mult mai buna.
Multumesc, micul meu prieten, iata o portocala pentru tine!"