Binele devenit rau si raul bine

         In Sfanta Scriptura citim ca va veni o vreme in care oamenii vor numi binele rau si raul bine, dulcele amar si amarul dulce, lumina intuneric si intunericul lumina. Descrierea se potriveste perfect vremurilor pe care le traim; daca se intampla sa te sune cineva si sa'i spui ca nu'l poti ajuta pentru ca efectiv esti la 30 sau 60 kilometri de casa, mai tarziu afli ca de fapt a stiut el ca nu se putea baza pe tine pentru ca erai acasa dar nu ai vrut sa'l ajuti. Cum a ajuns la acest asa zis ''adevar'' doar el stie; probabil are un dar sa vada la distanta dar sigur vederea aceasta este rasturnata si neconforma cu realitatea; este conforma cu realitatea inchipuita a mintii sale pentru ai iesi scenariile ce si le inchipuie si fabrica despre orice si oricine.
   Astfel de oameni L'au  uitat pe Hristos(sau poate nu L'au auzit niciodata) cand zice: '' Iar cuvantul vostru sa fie: ceea ce este da, da iar ceea ce este nu, nu; ceea ce este mai mult decat aceasta este de la cel rau''. Cei care fac astfel nu realizeaza ca se mint pe ei insisi; este cea  mai grava minciuna; se otravesc in fiecare zi si apoi nu inteleg de ce viata lor este asa cum este; mai grav este ca fara sa inteleaga raul urias pe care'l fac, transmit acelasi mod distorsionat si denaturat al realitatii si celor din jurul lor; cei care vor suferi cel mai mult vor fi proprii copii; acesti copii nu se vor putea descurca in viata si vor derula aceleasi scenarii pe care le'au vazut la parintii lor.
   Asta se intampla cu toti cei stapaniti de vicii; cel stapanit de patima bauturii va spune despre ceilalti ca toti sunt betivi; cel stapanit de patima desfranarii va considera pe toti ceilalti niste desfranati; hotul va spune ca toti sunt hoti; mincinosul va spune ca toti sunt mincinosi. Nu ai cum sa vezi in celalalt decat ceea ce ai in tine; ceilalti sunt oglinda ta; in ei te vezi pe tine insuti. Munca noastra a tuturor este cu noi insine. Daca storci o lamaie, va iesi intodeauna zeama de lamaie; niciodata nu va iesi zeama de portocala. Oamenii vor scoate intodeauna afara ceea ce este in prea plinul inimii lor asa cum spune Hristos: ''... omul cel bun din comoara cea buna a inimii sale scoate afara cele bune iar omul cel rau asisderea''. 
   ''Dupa roade se cunoaste pomul: nu poate pomul bun sa faca roade rele nici pomul rau sa faca roade bune''.
   Ne mai intrebam de ce nu exista iubire in lume? Iubirea nu poate exista in lume atata timp cat noi ca oameni nu avem iubire in noi, iubire pe care sa o scoatem afara catre semenii nostri.
Iubirea se cultiva ca de altfel orice virtute. Pana nu ne vom ruga unii pentru altii cu iubire si afectiune, nu vom vedea iubire si afectiune in jurul nostru.

Cu afectiune,
Sergiu-Silvan.